Pronumele semiindependent „al” și pronumele semiindependent „cel”

Raluca 👍

v  Pronumele semiindependent „al”

           După cum știți, în gramatica tradițională românească, grupările care au în componență forma al, se analizează astfel:

a.       [al + adjectiv posesiv] se analizează ca pronume posesiv;

b.      [al + substantiv] se analizează ca articol posesiv ce însoțește substantivul sau este considerat o marcă a cazului Genitiv.

       Exemple:

1.      Al meu a observat problema aparatului de cafea (al meu – pronume posesiv, un posesor și un singur obiect posedat, funcție sintactică de Subiect, cazul Nominativ).

2.      Al Ioanei a observat problema aparatului de cafea (al Ioanei – substantiv propriu, însoțit de articolul posesiv „al”, funcția sintactică de Subiect, cazul Nominativ).

3.      Mașina alor săi era plină de rugină (alor săi – adjectiv pronominal posesiv, funcția sintactică de Atribut pronominal genitival, cazul Genitiv).

              În gramatica modernă, forma al este considerată ca fiind un pronume nepersonal, un constituent care formează un grup sintactic, are un statut special care necesită o complinire obligatorie la dreapta. Această complinire poate fi un adjectiv posesiv sau un grup nominal în cazul Genitiv. De asemenea, pronumele semiindependent al preia informațiile de gen ale nominalului.

        Exemple:

1.      [Al Ioanei]_GN a observat problema aparatului de cafea.

Ioanei - Substantiv, poziție sintactică de Atribut substantival genitival, cazul Genitiv

Al - Pronume semiindependent, poziție sintactică de Subiect, cazul Nominativ

2.      [Ai casei]_GN sunt plecați la mare.

       casei - Substantiv, poziție sintactică de Atribut substantival genitival, cazul Genitiv

      Ai - Pronume semiindependent, poziție sintactică de Subiect, cazul Nominativ

                                Verb copulativ

3.      Scrisul părea [al persoanei]_GN.

                  Substituție: persoanei - substantiv, cazul  Genitiv, poziție sintactică de At.subst. genitival

                                          al - Pronume semiindependent, cazul Nominativ, poziție sintactică de Nume predicativ

v Pronumele semiindependent „cel”

          În gramatica tradițională românească, forma cel este considerată un pronume demonstrativ rezultat din pronumele demonstrativ de depărtare acela, prin căderea vocalei inițiale sau a vocalei finale.

Exemple:

1.      Cel de acolo este fratele meu (pronume demonstrativ de depărtare, funcție sintactică de Subiect, cazul Nominativ).

2.      Îl vedem și pe cel de jos (pronume demonstrativ de depărtare, funcție sintactică de Complement direct, cazul Acuzativ).

3.      Cel care a venit este fratele meu (pronume demonstrativ de depărtare, funcție sintactică de Subiect, cazul Nominativ).

           În gramatica modernă, acest pronume este considerat pronume semiindependent și necesită prezența obligatorie a unei compliniri. Există trei situații (GBLR 2016: 139, 140):

Ø  Dacă constituentul care apare după pronumele semiindependet cel nu poate funcționa singur, atunci acesta are valoare pronominală;

1.     Cel ^1a/ce vine ²/este tatăl meu.^1b/

2.     Cel ^1a /care citește mult ²/ajunge departe. ^1b/

Ø  Dacă substantivul din stânga pronumelui semiindependent este lexicalizat, atunci acesta este considerat deteminant emfatic, adică sporește gradul de identificare a structurii;

     Exemple:

1.     Tabloul [cel ]_Det  vechi l-am pus în podul casei.

2.     Rochia [cea]_Det  roșie s-a rupt aseară.

Ø  Dacă constituentul din dreapta pronumelui semiindependent funcționează fără el, atunci forma cel capătă valoare adjectivală și funcționează ca un determinant.

Exemple:

1.      [Cei]_Det  trei au mâncat fructe. vs.  Trei au mâncat fructe.

2.      [Cel]_Det de-al treilea a vorbit la spectacol. vs. Al treilea a vorbit la spectacol.

Rețineți!!! În gramatica modernă, aceste două pronume semiindependente funcționează ca pronume cu statut special și  sunt condiționate de prezența obligatorie a unei compliniri.

👐DE LA TEORIE LA PRACTICĂ

1.      Formulați enunțuri în care pronumele semiindependent al să apară la toate formele sale și la toate cazurile posibile.

2.      Alcătuiți enunțuri în care pronumele semiindependent cel să apară la toate formele sale și  în toate cele trei situații prezentate ( cu valoare pronominală, cu valoare adjectivală și ca determinant emfatic).

3.      Analizați sintactic și morfologic cuvintele subliniate din enunțurile date:

a.       Cel din bancă este foarte trist.

b.      Al tău s-a supărat pe Elena, fata cea drăguță din Siria.

c.       Cel ce vine mereu în Brașov, pleacă cu multe suveniruri.

d.      Cei de pe stradă țipă în continuu și le deranjează pe cele de pe bancă.

e.       Ai noștri verifică mereu liftul blocului.

f.       Cel din urmă, ajunge cel dintâi.

g.      Cele două fete au savurat cafeaua foarte repede.

h.      Ale Ioanei au venit la spectacolul din provincie.

i.        Casa alor mei este împodobită de Crăciun.

j.        A Mariei are multe pungi cu daruri minunate.

k.      Cea pe care am văzut-o ieri, era și azi la covrigărie.

l.        Caietele a doi elevi au fost aruncate pe geamul din clasă.

m.    O soră de-a mamei a venit la București.

n.      Unei prietene a mele i se spune că nu sunt bani suficienți pentru cadouri.